Feb 13, 2011 costachel Dosare 40
Stârnit de prietenul ovidiucro, care mi-a semnalat niște texte foc de îngrijorate de pe unele site-uri despre Pangasius, am început să mă documentez în legătură cu subiectul anunțat în titlu. Și țin să precizez, de la bun început, că articolul de față nu va avea o concluzie clară. Nu-s nici ihtiolog, nici piscicultor, nici biochimist și nici în Vietnam, la fața locului, n-am fost. Cam astea ar fi condițiile (minime!) pentru a te putea pronunța cu deplină competență despre Pangasius. Dar cum, cu o singură excepție, și aia clar profund implicată (Vietnam Association of Seafood Exporters and Processors -VASEP), cam nimeni din cei care au dat verdicte nu le întrunește, am decis că pot și eu scrie despre subiect. Măcar pentru a vă oferi niște informații cât de cât certe, pe baza cărora să vă puteți forma și singuri o impresie.
Foarte pe scurt, un pește de apa dulce din familia Pangasiidae, ordinul Siluriforme (din care face parte, de pilda, somnul). Termenul englezesc pentru genul asta de pești este Catfish (de la „mustățile” de lângă bot) și vă rog să rețineți informația, pentru că vom reveni la ea. A fost clasificat relativ recent (detalii ihtiologice găsiți aici), ce mâncăm noi e pește de crescătorie și provine aproape exclusiv din delta Mekong-ului.
Pentru că a cucerit, începând din 1996-1997, raioanele de pescărie ale supermarket-urilor din întreaga lume, ajungând chiar, în 2009, să intre în Top Ten-ul american al consumului de „seafood”.
Și pentru că deja am trecut oceanul, să menționăm că de aici a început scandalul Pangasius. Mai întâi doar american, în 2001, deja internațional, în 2002, când The Catfish Farmers of America (CFA) a înaintat petiții antidumping către International Trade Administration (ITA) și International Trade Commission (ITC) (detalii aici).
Dar ce ne interesează în primul rând este că pe site-ul făcut special pentru luptă al acestei asociații găsim toate datele anti-Pangasius. O acțiune tipică de lobby american, incluzând, firește, destui senatori și congresmeni. Scopul? Să crească prețul peștelui ăsta din import, că dacă nu dăm faliment.
Și pentru a vedea o istorie a scandalului american, plus punctul de vedere vietnamez, vă poftesc aici.
Scandalul în Europa a fost deschis de niște documentare pe M6 și France 2, preluate apoi (mai ales primul) ca dovezi irefutabile că peștele asta vietnamez este otravă curată. De ce primul? Pentru că acolo apare „injecția cu urina deshidratată”, de la care au ajuns alții la aberații precum că toți peștii ăștia sunt injectați (se așteaptă ca producția pe 2011 să fie de 900.000 tone, cam greu sa-i înțepi pe toți) sau chiar hrăniți (!) cu urină umană deshidratată (să mai comentez?). Nu vă prezint țipetele alea disperate, că n-are rost.
Despre ce-i vorba, de fapt? Un cercetător francez a introdus o tehnologie (pe care o folosise și în Franța, de altfel, acum vreo 20 de ani) de injectare a femelelor cu hormoni feminini umani (prelevați, da, din urina gravidelor aflate în ultima lună de sarcină) pentru a grăbi depunerea icrelor. Până atunci, pentru reproducere peștii urcau spre izvoarele Mekong-ului, în Cambodgia; prin tehnologia asta, care le determina pe femele să depună icrele pe loc, pierderile (care erau foarte mari) au fost, practic, eliminate.
Detalii științifice mai exacte găsiți aici. Nu suna la fel de spectaculos ca „peștii ăștia sunt hrăniți/injectați cu urină deshidratată!”, dar asta e.
Pentru că trebuia și dumneaei, nu-i așa, să-și dea cu părerea. Mai ales că importurile de Pangasius au atins in 2009 726.000 tone (echivalent brut, adică dacă peștii n-ar fi fost făcuți fileuri).
Ei bine, nu spune nimic oficial. Diverși europarlamentari, precum Struan Stevenson, se mai bagă în seamă și spun că Mekong-ul este tare poluat și că muncitorii sunt plătiți cu $1 pe zi (dar era mai mult un mesaj către britanici să nu mai cumpere un pește crescut prin „slave labor”; războiul comercial continuă). Atât însă și nimic mai mult. Drept pentru care unii detractori ai Pangasius-ului invoca Parlamentul European făcând trimitere aici. Și pentru că nu-i un citat lung, iaca:
Subject: Panga fish analysis results
Replying to my Question P-7045/08, the Commission said that it had received a reply from the Spanish authorities, dated 20 November 2008, with the results of the analysis of panga fish imported from Vietnam, which confirmed that the fish was contaminated.
Will the Commission please forward to myself, and hence the European Parliament, the details of the analysis results in question?
Presupun că rezultatele n-au fost spectaculoase, de vreme ce n-au fost și făcute publice. Și apropo de site-ul detractor respectiv: în afara de link-ul asta absolut stupid mai are încă unul, spre un alt site, care la rândul sau se bazează doar pe filmul difuzat de M6. Și am dat link spre el doar ca să vedeți până unde poate merge ipocrizia. La punctul 7 zice „Buying Pangas supports unscrupulous, giant, greedy evil corporations”. Aha, deci ăștia-s vietnamezii, iar americanii cu lobby-ul lor sunt săraci și cinstiți, nu? Și mai sunt acolo multe alte prostii, dar să trecem.
Altminteri, ca să încheiem subiectul UE, una dintre cele mai cunoscute organizații de mediu din lume, World Wide Fund for Nature (WWF), care de altfel a stârnit mânia guvernanților vietnamezi criticând condițiile de creștere ale Pangasius-ului, spune, prin vocea consultantului sau, dr. Flavio Corsin, că UE are un sistem foarte bun de verificare a calității produselor importate. Mai sunt probleme, dar ele pot apărea și la peștii crescuți în Europa. Iar un raport complet găsiți aici.
Firește că ar mai fi destule de spus, dar prefer să opresc rezumatul aici. Cred că deja v-ați dat seama că Pangasius (sărind peste războiul comercial declanșat, cu murdăriile puse în circulație incluse) este un tare bun exemplu despre ce înseamnă industria agroalimentară actuală. Pentru că, nu vă faceți iluzii!, cam toate alimentele care ajung să coste puțin la raft sunt produse la fel (că e producție peste tot, nu prea mai putem vorbi despre creșterea tradițională a plantelor, animalelor ș.a.m.d.)
Închipuiți-vă că Pangasius este un fel de pui la baterie al vietnamezilor, de la densitatea pe metru pătrat, condițiile igienice și până la hrana mai mult decât discutabilă. Așa că, dacă puiul la baterie e otravă, atunci și peștele asta e. Sau nu. Drept pentru care concluzia vă aparține.
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.
O fi, n-o fi toxic, nu știu. Dar mie mi se pare că are un gust îngrozitor care cred că este depășit doar de macrou.
Despre gust n-am zis nimic, ca-i o cu totul alta discutie. Evident, discutabila 🙂
Esti un bou.Probabil ca n ai mincat platica sa vezi in ce hal miroase
pirandulino , adica vaco , de ce dracu jignesti omul ?. E parerea lui .
pestele miroase a peste, cainele miroase a caine… mananca strut daca pestele nu-ti place
Pana de curand refuzam sa mananc macrou din cauza gustului. Dar de cand am aflat ca macroul este un peste gras am realizat ca nu-i suportam gustul tocmai din cauza grasimi. Insa grasimea de peste este sanatoasa datorita acizilor grasi bogati in Omega3, care Omega3 face bine la inima, asa ca macroul nu trebuia exclus din alimentatie. Am incercat sa gatesc macroul la aburi, sa-l combin cu legume dulci si usoare care sa “subtieze” gustul de grasime, sa-l condimentez cu plante aromatice care sa-i “deschida” aroma si asa am ajuns sa mananc macrou de placere si nu in sila cum obisnuiam pana acum.
Pangasius nu am mancat niciodata tocmai din cauza acestor scandaluri aparute pe seama lui. Fie ca e toxic sau nu, balta are oricum mult peste ca sa-mi risc sanatatea de dragul lui.
1. Exista in magazine, e adevarat, in putine cazuri, pangasius de crescatorie din Italia. E drept ca este cam de trei ori mai scump decit cel de Vietnam.
2. Mie mi se pare ca macroul are unul dintre cele mai bune gusturi, dar in nici un caz prajit. Aici e adevarat ca gusturile nu se discuta… Si din ce am citit, destul de mult, are o carne foarte sanatoasa. Deci go, go macrou!
3. Sa nu ne facem iluzii ca pestele pe care il cumparam de la pescarie, produs in baltile din Romania, gen crap sau caras, este crescut intotdeauna in cele mai bune conditii si mai ales hranit normal. Cine a avut vreodata treba cu industria asta, stie despre ce vorbesc…
Punctul 3 ridicat de Teodor il sustin, de aia nu cumpar decat peste oceanic sau de pescuit, oricare ar fi el (se mai gaseste). Pacat, ca pastrav ciuciu de pescuit, numai ce mai prindem de pe la Hateg, ca trece paraul prin spatele casei.
Pangasius am hranit cu manutele astea doua (am si poze), mananca tot ce misca, daca nu lasi repede painea din mana cred ca si degete.
Aflati in semi-libertate stau adunati gramada la pomana (in Tailanda am vazut). Eu ma intreb cum ar putea cineva sa scoata fiecare peste si sa ii injecteze urina. Parca sunt de gradinita unele articole.
Am mancat pangasius cand a aparut pe piata, cu multi ani in urma, imi placea, acum nu imi mai place deloc. Nu am nici eu explicatie, ultima oara l-am facut la abur in cosul de bambus, de atunci nu mi mai trebuie.
Probabil ca adevarul e undeva la mijloc. Aia de care mi-am ferit eu degetele de pe langa Bangkok sigur nu puteau fi injectati.
Solutia mea, pana in momentul de fta, e sa nu cumpar pesti de acvacultura. Din pacate putine magazine precizeaza provenienta.
(stiu, mai pot sa cresc gupi sau ancistrusi si sa ii mananc, e, alta data)
@catalin: corect, daca nu incerci sa pregatesti macroul precum pastravul poti obtine rezultate foarte bune
@teodor: subscriu, mai ales la punctul 3.
@aphextwinz: filmuletul de pe M6 arata injectarea si ea este detaliata in lucrarea la care am dat link (de langa „detalii stiintifice”). Mai exact „Ovulation was induced with human chorionic gonadotropin (hCG) provided by the Organon (Holland) and the Company of Aquaculture in Hanoi (Vietnam). The gonadotropin was diluted in a 0.9% NaCl solution and was injected into the dorsal musculature at a maximal volume of 1 ml.” Si ai dreptate, trebuie anesteziati mai intai (detalii tot acolo) 🙂
Asta-i creșterea științifică, ce sa-i facem…
Ca de obicei, adevarul este greu de aflat si este, poate, undeva la mijloc.
Ce ma deranjeaza pe mine in toata tarasenia asta nu este ca se gasesc “intreprinzatori” care sa vanda produse dubioase, este de inteles ca sunt si de-astia… pe mine ma supara ca nu avem un organism acreditat (gen LAREX) si care sa-si faca treaba pentru care este platit.
Sa monitorizeze produsele de pe piata si sa spuna cumparatorului adevarul despre produsele din galantar.
Asa, fiecare poate sa cumpere, avizat, ce doreste sau ce-si permite.
Daca sunt cumparatori pentru mezeluri cu continut de carne de 2%, asta este… dar cel putin e hotararea clientului, nu meritul marketingului!
Organisme acreditate avem mai multe, de nu mai stie nimeni care-s atributiile exacte ale fiecareia (OPC, DSV, DSP etc.). Basca o legislatie europeana foarte stricta (buna sau perfectibila e alta discutie). Dar ca sa fie clientul informat, ar trebui sa existe interes din partea „organelor abilitate”, ca sa folosesc noua limba de lemn. Sa reamintesc ca avem un ministru al agriculturii care face lobby pentru OMG-uri (organisme modificate genetic, in caz ca nu stie cineva acronimul)? Care lasa BFL-urile (bauturile fermentate linistit) sa fie legale, are politica graului pe care o are si… Si ma opresc aici, ca risc sa incep sa vorbesc (scriu!) urat. Dar, dupa cum stim, lista e departe de a fi terminata… Si n-am vorbit decat despre un singur personaj!
Mda…
Pai, asta ziceam si eu: “un organism acreditat (gen LAREX) si care sa-si faca treaba pentru care este platit.”
Ca sunt multe, asta face parte din stratagema: sa te trimita de la Ana la Caiafa, fara rezultat ca sa renunti singur. Degeaba-s multe daca nu au eficienta…
In ceea ce priveste interesul “organelor”, personal am alta parere: treaba lor este sa toace banii publici si singurul lor interes este reprezentat de buzunar!
O societate civila, sanatoasa si puternica trebuie sa ceara fiecarui “organ” de-asta sa-si justifice existenta!
Daca nu…
Draga Ovidiu (daca imi pot permite), societate civila sanatoasa si puternica este un non-sens. Si aici putem discuta mii de exemple din lumea mare, numai ca nu ne ajunge internetul 🙂
Puternica, da (astazi ascultam ceva temeri ale americanilor vis-a-vis de china), sanatoasa, depinde, mai ramane sa fie si morala vreuna si rezulta un minunat comunism cu fata umana, gen Singapore.
E dificil de generalizat, zic eu, mai frunos e sa incercam sa deschidem portite (la politica nu ma pricep, aici pas) catre o alimentatie rezonabila si catre o intelegere a mesajelor false din media.
Eu, mai departe, nu ma bag. Pentru ca nu stiu.
Despre deturnarea banilor publici cred ca am putea scrie fiecare cate un mic volum.
nu e corect, Costachel mereu deschide discutii care pot lua avant 😀
Sanatate.
Si foarte bine fac 😀
@aphextwinz: Multumesc pentru apelativ.
Revenind la discutie, te rog sa detaliezi, un pic, afirmatia cu “societate sanatoasa si puternica=non-sens”.
In opinia mea o societate este asemenea unui ceas care, fie el si elvetian, depinde de fiecare rotita, cat ar fi ea de minuscula si neinsemnata. De multe ori nu ne dam seama cat de important este fiecare dintre noi. Pe de alta parte, de noi depinde sa fim sanatosi si puternici. Si cand zic “noi” ma refer la fiecare individ. Faptul ca vecinul meu fura sau nu se spala, nu justifica sa fac la fel. Eu pot sa ma comport normal, pot sa indemn si pe altii sa faca la fel. Ramane la latitudinea lor daca vor sau nu. Asta-i alta “mancare de peste”, ca sa fiu in tonul acestui blog.
In general, “cine se aseamana, se aduna”, asa ca ne putem aduna cei care vrem normalitate in viata noastra (si normalitate poate insemna inclusiv sa te comporti civilizat, sa fii un bun crestin dar si sa maninci sanatos) si, poate, vor mai adera si altii la ideile noastre.
Sanatate si voua!
Salutari,
Am citit toate posturile…foate interesant….
Intrbar e ceinva din Buc?
Hai sa ne strnagem cativa sisa facem un test la niste fie de PAngacius. Punem mana de la mana ca sa fie mai ieftin si icercam sa facem un test , dupa care sa il pubicma pe site. ce ziceti?
Va bagati?
Eu am fost consuamtor, dar de cand sotia a tot citit despre el…nu mai vrea sa cumparam. Deci momentan nu mai mananc. Desi nu stiu ce sa zic..cu sos alb iese fain….
cine vrea imi poate scrie pe ro_danny de la yahoo.
Deci?Mancam sau nu,asta este intrebarea de fapt?
După cum spuneam în finalul textului, dacă mâncăm pui crescut în baterie, putem mânca și pangasius. Dacă nu, nu 🙂
Pangasius este un peste minunat daca stii cum sa-l prepari. Pe mine m-a invatat un var care este printre cei mai buni bucatari din C-TA. Noua ne place si nici nu se compara cu macroul(aici ma refer vis-avis de pret).La 2 luni imi cumpar cate un bax. Nu cred toate prostiile acestea care au in spate alte interese decat sanatatea consumatorului. Ce sa mai spunem atunci despre minunatele si uriasele pulpe americane(acum nu le-am mai vazut prin magazine), dar prima oara cand le-am gatit parca s-au evaporat din tigaie :)) Uff, americanii astia, vai de capul lor, cu o populatie de peste 70% supraponderala. Mai bine ar papa pangasius decat sandwiciuri MAC. E o simpla metoda de a face pestele sa se inmulteasca mai rapid. Si care e problema? Normal ca e crescut intensiv!Mie mi-a spus o prietena din Anglia sa nu cumva sa mai mananc asa ceva si mai ales copii, era in stare sa mi-l scoata din congelator sa il arunce, asa spalare de creier a avut.I-am spus ca sigur e o strategie de marketing si sa nu mai creada toate prostiile.Acum s-a convins. Cumpar saptamanal peste de la pescari si in general imi place pestele pentru ca e foarte sanatos, iar treaba cu urina chiar nu ma deranjeaza.Articolele d-voastra sunt foarte informative si la obiec. Imi place site-ul d-voastra.Multa bafta!
Mulțumesc frumos! 🙂
Maninc pangasius de mult timp…este ok.Sunt mult mai multe mizerii(E uri)in produsele din comert(mezeluri!)si…altele.
N-am cum să zic nu, doar că nu trebuie să ne gândim doar la procesatori că sunt măgari, mai fac destule și producătorii (sau crescătorii, în cazul de față)… Și, cum n-avem cum să ne ferim, măcar să știm 🙂
As vrea sa cred ca ii multumeati lui Parnic Nicoleta pt.faptul ca ii place situl dvs.si nu pt.aberatiile scrise de ea inainte de a va multumi…….
Așa e 🙂
nu vroiam sa comentez dar…sa stiti ca omul a inventat automate de injectat pestele..exista…noi suntem in urma ca industrie si de asta ne mira…cei ce se uita pe site-uri de specialitate or sa gaseasca
In general pestele depune in carne mult mai repede nutrientii cat si substantele nocive,care de altfel pot fi depistate repede la analize.Daca nu a fost interzis pur si simplu inseamna ca se supune legislatie Europene fie si la limita.Esre evident ca Mr. Pangasius are o carne slab calitativa si fara gust dar are cateva mari avantaje..Pretul care este extrem de redus..modul simplu in care poate fi gatit si nu in ultimul rand lipsa oaselor care cel putin pentru o categorie de consumatori de peste conteaza mult.Personal fiind un mare consumator de peste(si pescar si bucatar de asemenea) am observat cu tristete in ultimii ani degradarea pestelui de acvacultura de la noi ca si calitate fiind furajat atat de mult incat carnea a devenit grasa si fara gust.Nelinistitor este si faptul ca citind o carte de piscicultura am observat ca fermierii sunt incurajati sa foloseasca furaje concentrate pentru a dubla productia..evident in detrimentul calitatii.
După cum spuneam și-n text, pangasius este un foarte bun exemplu (și nicidecum vreo excepție) al industrializării agriculturii în general, a pisciculturii în cazul de față.
Bun articol, fara vrajeli, obiectiv, cu linkuri de la surse. Bravo!
Mulțumesc frumos 🙂
Nu m-am putut abtin sa nu las un comentariu si sa nu te felicit. Extrem de bun articolul.Felicitari si multumesc. 😀
Cel mai bun e pestele viu, pescuit de tine dak se poate 🙂
Baltiile din Bucuresti sint pline de deversari de canale.deseuri chimice varsate clandestin,mortaciuni si alte mizerii
In aceste balti cresc-crapul,carasul,platica,salaul,somnul,sabioara sa
Acesti pesti sint vindti la greu cu preturi- grase -in marile magazine de peste-Hala obor,suprmatket-uri,magazine de cartier
In concluzie nu mai exista peste curat astazi
Am avut nesansa sa cumpar din supermarket scirbosenia asta . Are un gust oribil!
mai si carnea de ciine e buna , am experimentat eu nu ai nici pe naiba. Am pregatit un gratar si am invitat niste prieteni mai profitori au mincat si n.au avut nici pe naiba. cu pestele e la fel.
Cu siguranta carnea de caine e mai curata decat cea a unui peste crescut cu tot felul de chimicale. Totusi, daca citim foarte putin din Biblie (Geneza 1:29), aflam ca omul nu e programat genetic pentru hrana de origine animala. Dar in cazul acesta, doctorii ar muri de foame.
daca nu mai citesti prostia aia de biblie, aflii ca de fapt 99% din timp a fost vanator-culegator. Doamne Doamne cand ne-a “programat genetic” a uitat sa ne programez si cu “not hunting – if yes: you go to hell” A mai sarit linii de cod?, parca Isus le-a dat unor peste si vin, a vrut sa-si bata pl de ei sau cum?
Domnule Costachel, va multumesc pt. informatiile din acest articol. Mi-au fost de un real folos.
Cu multă plăcere! 🙂
Va multumesc pentru informatiile culese si impartasite cu noi.
Problema cea mai serioasa pe care eu o vad este ca nu putem avea incredere in nimeni si nimic. E foarte frustant si obositor sa nu poti stii cu siguranta daca mancarea pe care o mananci e sanatoasa sau nu.
Chestia cu pangasiusul e la fel cum a fost cu ciupercile salbatice la noi, cum e cu grasimile sau care e nivelul real de la care colesterolul devine periculos. O mie de intrebari si o mie de raspunsuri diferite pentru fiecare dintre ele.
Cred ca daca suntem ponderati si nu facem excese prea des ar trebui sa putem manca orice.