Vreau să spun de la bun început că titlul îi aparține domnului Marian Rădulescu, cel care ne-a trimis această rețetă străveche. Și țin să fac această precizare fiindcă plăcințica asta dobrogeană eu o cunoșteam sub numele de merdenea (dealtfel, dacă nu știați, asta este și regionalismul dobrogean pentru sucitorul de aluat). Cum însă bunica nu mi-a făcut niciodată rețeta asta („ce, mi-e lene să fac o plăcintă?”) n-aș fi știut să v-o povestesc niciodată. Așa că, pentru a afla împreună despre ce-i vorba, tac și-i dau cuvântul domnului Rădulescu.
La Mahmudia l-am cunoscut pe Palea, care m-a găzduit vreo trei săptămâni, cărora le duc dorul. Petruța, nevastă-sa, o neîntrecută bucătăreasă, m-a delectat cu câteva delicatese de care nici nu auzisem. Una dintre acestea vine cu rețeta de mai jos…
Una din rețetele vechi din Dobrogea de nord este ceea ce se numește cherdele sau cherdenele în unele locuri. Ce sunt cherdelele sau cherdenelele? Mai pe înțelesul nostru, sunt de fapt niște plăcințele care se preparau atunci când se făcea pe vremuri pâine în cuptorul de lângă casă. Pentru asta se oprea o parte din aluatul de pâine Cât se lasă aluatul la dospit, se făcea umplutura, care este din brânză amestecată cu ou și cu verdeață (mărar și foi de ceapa verde) tocată mărunt.
Din coca dospită se întind foi late cât palma, pe mijlocul acestora se pune umplutura, se rulează odată pe lățime și se porționează în bucăți. Se lasă circa un sfert de oră la crescut și apoi se ung cu untură topită sau ulei, se presară sare grunjoasă și se așează pe o tavă unsă și ea, care apoi se bagă în cuptorul bine încins. Când cherdelele sunt aproape coapte, se scoate tava din cuptor, se ung pe deasupra cu un amestec de iaurt sau lapte dulce și ouă. La un borcan de patru sute de iaurt se bat 3 ouă. Se reintroduce tava în cuptor și se mai lasă până se rumenesc bine.
Se servesc reci, cu un pahar de vin roșu.
A, și să nu uit, scuze pentru poza generică de la deschidere. Dar dacă domnul Rădulescu nu mi-a trimis nici o ilustrație, iar eu n-am făcut niciodată cherdenele, pe unde era să scot cămașa? Dar nu-i nimic, se cheamă că e o poză cu merdenea, nu?
wawwwww!!!sau cum sa zic sa intelegeti ce cred ca sunt aceste placinte ! am deja asa o lista “de facut” ca nu stiu daca mai am atatia ani de trait.nici macar placintele bunicii n-am fost in stare sa le postez.poate cand le fac pe ale ei pastrez ceva si pentru astea.nu de alta dar eu manac majoritatea placintelor astora,fiul meu mai putin ,atata doar ca kilogramele se adaga la mine.helas!
merdenelele din sud nu se fac neam cu aluat dospit, asta nu inseamna ca nu sunt bune cherdenelele
se fac cu aluat simplu, faina si apa si mult ulei (ma rog, unt, ulei, grasime, seu, ce o fi).
dobrogeana se mai face pe alocuri cu aluat dospit, dar mai rar, in general pe unde am copilarit eu, tuzla, eforie, tot cu foi simple se facea, pe deasupra, intr-adevar, se punea amestecul de ou cu iaurt/smantana/lapte.
iar dobrogeana aia de o gasesti pe toate tarabele, pe incercate si pe luate, se cocea simpla si la final se punea lapte cald pe placinta fierbinte si se lasa acoperita sa bea foile tot laptele (am si poze doveditoare, dar nu e frumos sa pun link
)
@pansy: Doamne, ce lista „de făcut” am și eu…
@aphextwinz: dupa cum și-n introducere am recunoscut, în materie de merdenele sunt afon, din lipsă de material didactic
(dar cherdenelele astea tot am sa le fac odata si-odata, ca tare bine-mi sună). Cât despre plăcinta dobrogeană, rămân la versiunea familială, că prea multe dezamagiri am avut cu cele comerciale… Din păcate, în cazul ei perfecțiunea e atinsă doar cu foi de casă, transparente de subțiri ce-s, și coacere în cuptor de lut, ceea ce înseamnă că n-am să pot s-o ating vreodată 
rezon, coane, rezon
dar mie imi plac si cu alea de cumparat, foile, zic, nu ma doare. sigur ca suna bine reteta de cherdenele.
Asa e, bune și foile de cumparat, cel putin in cazul meu, care-s mult prea conștient de faptul că n-am sa reușesc niciodată să intind foile atât de subțiri pe cât le reușea mama
Care se plângea întotdeauna că ale bunicii sunt mult mai subțiri 