Niște plăcințele tare simpatice și foarte lesne de făcut, dar asta numai datorită neprețuitului sprijin al aluatului franțuzesc congelat (că dacă vă apucați să-l faceți în casă e altă discuție). Și ținând cont că-s și foarte repede gata, pot oricând constitui o soluție pentru musafiri inopinați sau o improvizație rapidă pentru câteva pahare de vin (alb!) cu prietenii. Așa că n-are rost să vă spun mai multe în introducere, haidem repede în bucătărie!
Necesarul?
250 g aluat franțuzesc,
800 g spanac,
200 g urdă,
3 linguri de parmezan,
4 gălbenușuri,
1 legătură mică de pătrunjel,
1 legătură de busuioc,
unt,
sare și piper.
Faceți mai întâi partea neplăcută, adică spălați spanacul. Opăriți-l apoi (1-2 minute, nu mai mult) în puțină apă clocotită și sărată. Eliminați cu strășnicie orice exces de apă, tocați-l mărunt și puneți-l într-un castron.
Adăugați verdețurile (curățate, spălate, uscate și tocate), 3 gălbenușuri, parmezanul și urda trecută prin sită (dacă aveți altă metodă de a o transforma în alifie, n-aveți decât!). Sărați, piperați și amestecați până la omogenizare deplină.
Întindeți aluatul (decongelat!) până la o grosime de vreo 3 mm. Tăiați cu o formă (sau cu gura unui pahar, sau…) discuri cu un diametru de 7-8 cm.
Bateți puțin gălbenușul rămas și ungeți cu el, de jur împrejur, jumătate din ele, puneți o grămăjoară de umplutură în mijloc și acoperiți cu cealaltă jumătate. Apăsați bine cu dinții unei furculițe, ca să lipiți cât mai bine marginile, și folosiți ce v-a rămas din gălbenuș ca să le și ungeți puțin deasupra.
Ungeți o tavă cu puțin unt, așezați plăcințelele cu ceva loc între ele și băgați totul în cuptorul încins dinainte (200ºC, adică foc mijlociu), unde trebuie să stea cam 20-25 de minute. Serviți-le calde.
Cât despre vin, după cum spuneam, alb și, firește, sec trebuie să fie. Poate Sauvignon Blanc, poate Riesling Italian, cam pe-aci.
