(Allium schoenoprasum) Intr-adevar, am o problema cu denumirea. Prima forma se intalneste pe plicurile in care gasiti frunzele astea deshidratate, iar cea din paranteza e singura titulatura sub care am gasit aceasta verdeata in vreo carte de bucate romaneasca. Si, macar ca barbarism (pe frantuzeste se cheama „ciboulette“), merge.
Are cea mai delicata aroma dintre rudele sale allium (usturoi, ceapa, hasma, praz…). Nu se fierbe, ci doar se presara peste mancare, dandu-i acesteia un foarte delicat parfum de ceapa. Ca aspect seamana cu o ceapa verde foarte tanara. Dupa cum spuneam, se gaseste, in forma uscata, in magazine, si proaspata in hypermarket-uri. Dar sa stiti ca se poate cultiva fara probleme si la bloc, in jardiniere. Credeti-ma pe cuvant, ca eu asa fac. Si stau la 3.
In alte limbi: chives (engl.), erba cipollina (it.), schnittlauch (germ.)
Buna ziua,
Va multumesc pentru acest blog pe care il iubesc!
In ceea ce priveste acest “arpagic” si eu am incercat de multe ori sa pun samanta la incoltit, in ghiveci, in gradina…Nu mi-a iesit niciodata nimic! Daca aveti vreun secret…
Cu drag.
Din păcate, n-am cultivat până acum decât arpagic verde (care mi-a mers fără probleme), din cel „clasic” însă nu, așa că n-aș putea să dau niciun sfat. Dar poate ne ajută cineva…