Pui cu ciuperci și sos de roșii e doar denumirea simplă, ca să zic așa, pentru că aș fi putut să botez mâncarea asta excelentă „pui cu sos vânătoresc”, dacă ar fi fost să mă iau după ce spune Larousse Gastronomique despre „sauce chasseur” (sauce aux champignons, à l’échalote, au vin blanc et à la tomate). Însa n-am pus hașme, că n-am avut, și oricum am fost profund bulversat toată viața de faptul că, prin toate cărțile de bucate pe care le-am conspectat conștiincios, n-au fost doua variante la fel ale vânătorescului ăsta. Drept pentru care am hotărât să nu mă risc. Dar, în fine, contează prea puțin denumirea, principalul e că urmează o rețetă simplă și foc de gustoasa, potrivită atât pentru mesele în familie, cât și pentru cele nițel mai simandicoase, cu o minimă pregătire artistică (v-ați prins din poză că la mine a fost masă obișnuită, da?)
Bun, să trecem la treabă:
1 pui (sau echivalentul în pulpe, ciocanele, aripi etc),
500 g ciuperci,
2 cepe,
1 căpățână de usturoi (sau după gust),
500 g roșii (sau echivalentul conservat în varii moduri),
vin,
ulei (sau/și unt),
măghiran,
pătrunjel,
sare,
piper.
Mai întâi munca de jos: spălați și curățați totul, apoi tăiați puiul bucăți, ceapa și roșiile fără pieliță mărunt, usturoiul feliuțe și ciupercile dacă-i cazul (în două, în patru sau în felii).
Puneți, într-o cratiță corespunzătoare, puiul la călit în ulei (sau unt, sau ulei amestecat cu unt), împreună cu 1 ceapă și ½ căpățână de usturoi. Sărați ușor, stingeți din când în când cu puțin vin și înăbușiți până se înmoaie bine totul.
Separat, sotați într-o tigaie ciupercile, împreună cu restul de ceapă și de usturoi. Ajutați-le și pe ele cu vreo doua linguri de vin, sărați, piperați și continuați călirea până sunt și ele gata.
Adăugați-le peste carne, împreună cu roșiile și puțin maghiran. Turnați și ceva vin, dacă vi se pare sosul rezultat prea gros, fierbeți-le împreună vreo 5 minute, la foc mic, reglați de sare și piper, presărați pătrunjelul, puneți capacul, stingeți focul și vedeți în ce stadiu se afla garnitura.
Care garnitură, că veni vorba, poate fi piure (cel mai potrivit, aș zice eu), dar poate vă plac mai mult cartofii natur sau orezul.
Variante? Păi în primul rand, cam ca la orice mâncare cu sos (mai ales de roșii), un stagiu final la cuptor, de vreo 20 de minute (cât mai scade sosul și se rumenește puțin deasupra) nu poate fi decât absolut recomandabil (știu, de obicei n-aveți timp de faza asta, nici eu). În rest, sigur nu-s deloc lipsite de interes, în loc de ceapă, hașmele pomenite la început. Cât despre măghiran, îl puteți înlocui, eventual, cu cimbru, iar ciupercile de pădure vor face mâncărica asta absolut perfectă.
Ce bem? Francezii deja recomandă roșu la o preparație din asta (sigur, unul ușurel), dar parcă mai apropiat de gusturile noastre ar fi un alb sec. Asa că nu știu, alegerea vă aparține de data asta.
Gata mi-ati dat “de munca”…Va zic parerile in 2-3 ore, fiindca mai caut ceva o ciobitza si vad eu o garnitura ceva…ma uit sa imi starnesc pofta caci deja reteta asta mi-a facut foame:D
Hmmm…doamne nu am mai apucat aseara sa va scriu, dar exact in momentul asta mananc a doua oara aceasta minunatie si vreau sa zic ca e superba! Ca toate celelalte retete recomandate de Domnul Costachel! Ca si garnitura am folosit cartofi infundati cu usturoi si patrunjel presarat deasupra (un fel de cartofi taranesti) foarte bun!
Pai daca e superba, e meritul cui a facut puiul cu ciuperci, nu a celui care l-a recomandat!
Titlul de superb a venit de la tata, bine si de la mine normal! Ideea e ca prelundu-va meniul de aici, cel mai clasic bineinteles pentru ca nu am reusit retete mai complicate am reusit sa-l fac pe tata sa manance mai mult decat cand era mama acasa! Asa ca ce pot zice altceva decat ca o reteta este buna atunci cand o citesti corect si pe langa ingrediente adaugi ce crezi tu ca ar trebui sa o faca pe stilul tau
.
Oricum imi recunosc meritul dar nu se poate sa fie doar al meu pentru ca dumneavoastra aveti cele mai delicioase idei si retete!